Impozitul bisericesc în Germania se plătește prin intermediul Agenției de Finanțe (Finanzamt).

În Germania, comunitățile religioase în măsură să perceapă impozitul bisericesc sunt în primul rând comunități evanghelice, catolice, vechi catolice și evreiești. Biserica Ortodoxa și musulmanii nu au dreptul la venituri din aceasta taxa.

În principiu impozitul bisericesc este privit ca o taxă plătită de persoanele care se declară membri ai unei confesiuni religioase recunoscută în Germania. În anul 2013 Biserica catolica a încasat suma de 5,5 miliarde de euro din impozitul bisericesc,în timp ce Biserica evanghelică a încasat suma de 4,8 miliarde de euro.

Odată cu înregistrarea domiciliului la primărie,în formularul de înregistrare (Anmeldung) se face si declararea apartenenței la o religie. Despre Anmeldung puteti afla mai multe aici.

Biserica Ortodoxă Română a fost recunoscută oficial în Germania,în urma acestui lucru impozitul pentru biserică plătit de către un credincios ortodox român ajunge la parohiile ortodoxe române din cadrul Arhiescopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.

Care este taxa bisericii in Germania?

Impozitul bisericesc sau Kirchensteuer depinde de reglementarile din fiecare zona. De obicei,acesta reprezinta 9% din valoarea impozitului pe venit. În Bavaria și Baden-Baden,rata este de 8%. Totuși,în unele landuri,Biserica stabilește o rată minimă de impozitare, de obicei în jur de 36 euro.

Pentru a ușura formalitățile angajatorului, impozitul bisericesc este calculat în funcție de locul de muncă, nu de cel de reședință.

Cine trebuie să plătească impozitul bisericesc?

Orice membru al unei comunități religioase are obligația de a plăti taxa bisericească în Germania. Prin urmare,fiecare evanghelic sau catolic rezident in Germania trebuie să plătească această taxă, desigur dacă este plătitor de impozit pe venit. Informații despre impozitul pe venit gasiți în articolul dedicat acestui subiect pe blogul MIGRO.RO.

Cum se poate evita plata acestei taxe?

Dacă nu practicăm credința, suntem în orice caz înscriși ca membri ai bisericii și suntem obligați să eliberăm un Kirchensteuer.

În cazul în care organul fiscal înregistrează în mod greșit apartenența noastră la Biserică,ne putem confirma apartenența la o comunitate dată,demonstrând cu un document care confirmă asta,de preferință un certificat de botez.

Persoanele care nu plătesc impozitul pentru Biserica nu mai pot primi sfintele sacramente, cu excepția binecuvântării speciale înainte de moarte. Pe lângă aceasta, aceștia nu pot fi nași ai unor copii catolici sau protestanți, nu pot lucra în cadrul instituțiilor bisericii, nu se pot căsători la biserică și nu pot activa în asociații sponsorizate de biserici.

În majoritatea bisericilor protestante, renunțarea la plata impozitului bisericesc duce la pierderea calității de membru al Bisericii.

Tipul de relație stat – culte

Funcționează ca regim de cooperare între stat și comunitățile religioase,care pot beneficia de două niveluri de recunoaștere: corporații de drept public și culte de drept privat.

Sistemul juridic este reglementat pe doua niveluri,federal și al landurilor.

Finanțarea activităților cultelor se realizează prin impozit bisericesc,subvenții și scutiri de taxe.

Autoritățile publice alocă periodic anumite sume de bani cultelor religioase, ca despăgubire pentru secularizările succesive ale averilor bisericești (mai ales cea din 1803).

În cele din urmă cultele de dimensiuni mai mici se finanțează în mare parte din donații de la credincioși. De aceea nu fac apel la sistemul impozitului bisericesc.

Scolarizarea clerului se face diferențiat,potrivit regulilor fiecărui cult.

Educația religioasă în școala germană

În școlile publice educația religioasă este o disciplină cu statul similar celorlalte discipline școlare, cu excepția școlilor explicit neconfesionale. Programa școlară este definită în funcție de opțiunile fiecărui cult.

Părinții sunt cei care decid participarea copiilor la cursurile de educație religioasă, în confesiunea pe care o aleg.După împlinirea vârstei de 14 ani elevul hotărăște singur.Școala publică este obligată să organizeze cursuri de educație religioasă acolo unde există cel putin 12 elevi care aparțin unei anumite confesiuni.

În universitățile publice funcționează facultăți de teologie cu caracter confesional.Mai multe informații despre educația religioasă găsiți aici.

Mai multe informații utile despre subiecte de actualitate găsiți în atricolele de pe blogul nostru MIGRO.RO.